Nu am nevoie de un calendar care sa imi aduca aminte cand trebuie sa iubesc. Nu am nevoie nici de cele doua zile pe care anul mi le da, ca sa impart sentimente. Le pun in plic si le fac retur. Imi trebuie doar timp. Intr-o perioada in care banii tin loc de aer si datoriile de cald, timpul a devenit si el o specie rara. Daca inainte era nevoie doar de bani, pentru a face lucruri, acum e nevoie de timp, banii sunt oricum indispensabili. Daca nu ai un loc de munca, ai timp din plin si bani deloc. Daca muncesti, ai bani din plin si timp deloc. Oricum ar fi, e pe dos. Intr-o viata plina de lucruri nefolositoare, banii raman singurii vinovati pentru ceea ce suntem. Insetati dupa nimicuri. Alertati dupa averi. Preocupati de mizerii. Suntem consumatorii propriilor noastre minciuni. Am ajuns sa ne inselam pentru castig. Suntem oameni intre oameni, nu roboti in asteptare.